HIMERA

E un gand bizar, nestiut de nimeni
Himera ce-o gusti intr-o noapte de vis
Nu stii ca-i fantoma ce-ti tulbura trupul
Nu stii ca-i blestemul nespus si nescris

Cabana-i pustie si noaptea iti pare
Adanca clepsidra desprinsa de timp
E frig si-ntunericul se intrupeaza-n
Batranul acar ce a iesit din schimb

Ce neagra e noaptea, ce crud e destinul
Ce lacrimi lasi prada himerei din gand
Tu stai si privesti la fereastra cum zorii
Intarzie si nu mai apar pe pamant

Priveste cum trupul lunatic se zbate
Incorsetat de dorinti si temeri
In noaptea ce pare ca nu se sfarseste
Tu speri, mai privesti pe fereastra si speri